Reteta: dulceata de liliac

Reteta: dulceata de liliac

 

Dimineata de mai pe paine cu unt

Ingrediente

  • 300 ml apa
  • 200g zahar
  • 80g flori liliac
  • 1/2 lamaie
  • 1/4 pastaie vanilie – optional

O reteta facuta pe gustul meu, adica cu zahar redus drastic si fierbere scurta.  

Pentru ca fac dulceata si siropuri doar de bucurie si curiozitate, nefiind mare consumatoare, fac cantitati mici si le pot pastra la frigider (se strica in camara datorita faptului zaharul, find putin, nu poate actiona ca un conservant). 

Florile de liliac se despind de pe craca avand grija sa eliminam orice codita verde. Ele se cantaresc inainte de a fi spalate sub jet bland de apa rece. Se lasa la scurs in sita.

Tehnica in doi timpi si trei miscari

Punem la foc apa cu zaharul si fierbem pana obtinem un sirop moale. Adaugam lamaia si florile de salcam (si vanilia cine doreste) si mai fierbem 10-12 minute la foc mediu pana se decoloreaza usor florile. Rezulta un borcanel mic.

Punem in borcan sterilizat anterior la cuptor si tinem la frigider cand s-a racit.

Personal nu o gasesc foarte aromata si nici liliachie, din pacate, dar e delicata si placuta pe unt si paine buna. 

Alte idei pentru liliac

Se mai face din liliac sirop, gin, votca aromatizata, rahat, placinta de telemea cu sirop. 

Povestea Tartei Tatin

Mademoiselle Stephanie este grabita. Are de pregatit cina pentru oaspetii hotelului si se plange ca nu are ajutor. Cand e grabita ruleaza r-urile cu putere, ca si cum ar rasni piper lung de Indonezia.

Pentru seara a anuntat supa rrece de cartofi si prrraz sotat in unt, fripturra de rrata la cuptorr cu purrre pufos si prajiturra cu merre. 

Este trecut de patru dupa amiaza si abia a reusit sa transeze rata si sa curate mormanul de cartofi. O ajuta un baiat, insa acela mai mult se zgaieste la fustele slujnicei. 

La ora cinci jumatate friptura e condimentata in cuptor, iar prazul se desface lenes in tigaie, sfaraind usor in unt. Cina se serveste la ora nouasprezece si mai sunt atatea de facut. Ah, daca Caroline, sora ei intru sange, singuratate si hotelarie nu ar fi stat azi la palavre cu vanzatorul de lapte. 

Ca domnisoare respectabile ce tin un hotel in Lamotte-Beuvron, la nici 160 kilometri de Paris, Stephanie si Caroline Tatin fac piata, gatesc si servesc oaspetii singure, primind ajutor doar la menaj si gradinarit. Nu se face ca niste domnisoare, chiar daca au impletit cosita dalba, sa se ocupe de lenjeria cavalerilor ce poposesc la hotelul lor. 

Stephanie a curatat merele si le-a pus la foc moale, scaldate in unt si zahar. Verifica apoi rata in cuptor si decide ca ii mai trebuie putina untura. Pasarea aceasta nu a fost indopata bine, o sa ii transmita ea fermierului Philippe. Pe cand cauta untura ramase de la rata de saptamana trecuta, nasul ei lung de fata batrana ii spune ca untul s-a caramelizat. Alearga intr-un suflet la masina de gatit si striga inca inainte de a ajunge ‘Mon Dieu! Am arrrs merrrele.” 

Are dreptate dar numai pe jumatate; merele s-au rascopt si-s rumene si lipicioase in tigaie, bolborosind nervoase in suc propriu, ingrosat de unt si zahar. Ce sa faca? E trecut de sase jumatate, nu mai are nici timp nici mere sa refaca prajitura. Acopera dezastrul cu o paturica de aluat foetat, lasa la cuptor si jumatate de ora mai tarziu rastoarna prajitura pe un platou. Feliile de mere se cuibaresc cuminte in sosul ce se-ntareste usor, pastrandu-le in forma; nu este un dezastru dar Stephanie continua sa o bombane pe Caroline cea flecara. 

Cu inima cat un purice, domnisoara Stephanie se infatiseaza oaspetilor tinand in mana platoul rotund si ii serveste cu gura stransa, aruncand sageti verzi din ochi catre mademoiselle Caroline ce tocmai a intrat in vorba cu un domn care a cerut a doua portie de desert.  

Se intampla pe la 1890, in Franta, iar desertul a devenit unul simbolic pentru gastronomia franceza.

 

Cum poti sa gresesti si tu o tarta Tatin: 

Laura Laurentiu da o reteta pentru care ai nevoie de urmatoarele:

  • 3 mere marisoare
  • 4-5 linguri de zahar
  • 1 lingura buna de unt (30 de grame)
  • 300-400 de grame de aluat foietaj

Pentru instructiuni si reteta aluatului dati clink pe linkul de mai sus.

***

Miezul povestii este adevarat, detaliile ce contextualizeaza imi apartin; acest text este un exercitiu de scriere creativa. 

Reteta: tarta Tatin cu rosii cherry

Reteta: tarta Tatin cu rosii cherry

Am dezvoltat un obicei bun dintr-unul prost. In bucatarie, de frica sa nu imi iasa mai putin, fac mai mult si aceasta s-a dovedit a blessing in disguise cand e vorba despre aluatul de tarta. Indiferent ca este dulce sau sarat, ce este in plus intind foaie si pun in forme de hartie apoi congelez bine sigilat in pungi de celofan. Cand mi-e foame sau doar am pofta de ceva dulce (sau am surplus de fructe si nu mi-e dor de musculitele care apar pe langa ele) scot o coaja de tarta si o umplu dupa pofta inimii si bunavointa frigiderului.

Intr-o zi ma uitam gales la niste rosii cherry si mi-am adus aminte de fotografiile de care e plin netul in sezon, cele in care se lafaie tarte cu rosii coapte, arse, caramelizate. Prin urmare, am luat o forma de tarta, am umplut-o pana la refuz cu mici tomate, am presarat niste fulgi de sare, ulei bun de masline in suvoi subtire, un catel de ustoroi feliat subtire si cateva frunze din busuiocul de la geam, rupte cu mana. Am presarat si o lingura buna de parmezan ras. Am scos coaja de tarta si am pus-o capac. Am dat la cuptor 30 de minute si am lasat sa se racoreasca vreo 5 minute inainte de a rasturna pe o farfurie intinsa. Atat. Nu e simplu?

Partea faina a fost cand am gustat-o – zeama de la rosii s-a dulce-acrisor de la rosii, parfumat de la usturoi si busuioc, sarat si umami de la parmezan totul indulcit vag de o coaja care a preluat sucul cu generozitate. Nebunie, clar, insa nu chiar pentru motivele pe care vi le inchipuiti 🙂 Am pus din ignoranta si graba un aluat de tarta dulce. Dezastru? Catastrofa? Esec rasunator? As, de unde. Cum scriam la inceput, unele lucruri sunt blessings in disguise 🙂

Este a doua oara cand o fac si nu ultima. Data viitoare voi merge pe coaja sarata cu piper negru spart in ea si voi sfarama niste feta pe rosii; plus ceapa alba taiata felii fine si in loc de busuioc niste oregano proaspat (anticipez ca nu va fi la fel de aspectuoasa datorita branzei ce se va amesteca in sosul creat). Se poate face si cu foi de placinta filo.

Pentru povestea romantata a tartei Tatin originala, cu mere arse de niste surori batrane, puteti citi aici varianta scrisa de mine acum cativa ani cand m-am jucat punctual de-a memorialistul culinar.

 

 

Limoncello

Limoncello

#AroundTheWorld

In Sorrento, Italia, unde am facut fotografiile, livezile de lamaile sunt la tot pasul, parfumand si colorand cerul. In zona magazine cochete vand zeci de produse pe baza de lamaie, iar la fabrica de limoncello de la Meta se poate urmari intreg procesul de fabricatie.

Cantitate

cca 800 ml

Dificultate

super usor

Dezavantaj

rabdare

Limone

Limoncello

De: Adriana 

Da, recunoastem. Fabricam alcool.

Acum ca ne-am luat o piatra de pe inima si am recunoscut ca facem moonshine, e timpul sa va si explicam exact ce, cum si de ce. Cand am gandit la cofetarie tortul Exotique, sa tot fie cativa ani de atunci, simteam nevoia sa pun ceva in sau pe langa ananas, sa vin cu putina aroma in plus. Nu mai stiu de ce am ales Limoncello – este posibil sa fi fost imediat dupa vacanta in Dominicana si nu am vrut rom ca sa nu ducem entremet-ul nostru in zona Pina Colada. La fel de posibil este sa fi fost proaspata vacanta pe Coasta Amalfitana si amintirea lichiorului delicios gustat pe acolo. Limoncello este un lichior cu aromă intensa de lamaie, produs în Sorrento, coasta Amalfi şi insula Capri si  popular în întreaga lume. Are povesti in spate si probabil betii. Se produce de la inceputul secolului XX in aceste zone in care livezile cu lamai sunt peste tot, cel mai frumos lucru posibil.

Am testat asadar cu limoncello; Roxana a adus o sticla din rezerva ei, am gustat, ne-a placut si am stabilit ca acesta este viitorul. Caietul albastru cu pisici a fost scos iar, rasfoit si reteta trecuta in caietul nostru de retete. De atunci fabricam alcool dar nu-l comercializam ca atare, doar intr-o cantitate de noi stiuta in minunatul tort Exotique.

Ingrediente

  • 5 lamai netratate si fara ceara
  • 750 ml vodca buna/ alcool alimentar
  • 750 gr zahar alb
  • 700 ml apa

Cum folosesti lichiorul de lamaie? Hm, pe bune?

  • ca aperitiv in pahar inghetat
  • cocktail cu un strop de sirop de lavanda sau fructe, busuioc, etc
  • pentru aromatizarea cheesecake-ului sau a cremelor de tort/ prajituri
  • pentru insiroparea blatului se tort sau a checului cu lamaie & mac

Se tine intr-un spatiu curat, uscat si la intuneric, inchis etans.

When life gives you lemons, make Limoncello

Pasul 1

Pregatiti ustensilele necesare:

  • o sticla de 1 litru cu gura larga si capac
  • cutit/ peeler 
  • cantar

Saptamana 2:

  • o craticioara pentru fiert sirop
  • o lingura/ spatula silicon
  • cantar

 

Saptamana 1

Spalati bine lamaile si decojiti cu grija pentru a evita partea alba, amara. Puneti intr-un recipient de sticla cu gura larga si turnati vodca peste.

Acoperiti etans si vedeti-va de ale voastre pentru o saptamana. 

Saptamana 2-4

Dupa o saptamana reveniti, agitati sticla si turnati pe deasupra un sirop fiert bine, facut din apa si zahar.

Scoateti cojile de lamaie si lasati la intuneric pentru inca trei saptamani.

La finalul perioadei dati o petrecere sau trageti in sticle decorate cu etichete simpatice si daruiti-le prietenilor.

Piece of advice?

Intr-o osterie mica de langa Venetia, cu mult inainte de Amalfi, un ospatar rau nu a vrut sa imi dea reteta unui palate cleanser super delicios. Era lamaios, acrisor, cu ceva alcool la bord si ca slushie inghetat. Ani mai tarziu cei de la Rex Mamaia au stiut sa il recreeze la nunta, servit ca predesert bine-venit dupa rata cu wasabi. Forever grateful! Intre timp m-am cam prin si eu, era inghetata de lamaie cu prosecco. O  varianta mai faina ar fi limoncello cu inghetata de cocos, amestecate usor si date la congelator cateva ore cat sa stea nor pe lingura in drumul spre limba.