Lector Adriana Sohodoleanu | Fundatia Calea Victoriei
Sigur ai mancat tzatziki. Ce poate fi mai grecesc ca tzatziki? Uite ca eu spun ca nu a fost intotdeauna grecesc. Daca ai fost cumva si prin Bulgaria ai mancat tarator; eu l-am gustat ca supa rece in Nessebar (avea nuci!). Merita incercat. Iar in Turcia sau restaurante turcesti din Constanta am gasit cacik. Poate te-ai intrebat cum de sunt asa asemanatoare si de ce. Asculta povestile.
14/09/2021 15″
Din slavul zacuski, initial o masa usoara formata din mai multe preparate ce stau bine in camara – peste sarat/ afumat, masline, branzeturi, “icre” de vinete si altele. La noi termenul a saracit in timp dar a castigat in savoare. O facem din vinete, gogosari, ciuperci (cu sau fara trufe) dar si din fasole verde uscata si rehidratata in vin! Despre zacusca ce ne ocupa zilele acestea mamele si bunicile mai jos.
22/09/2021
Optiunile alimentare reflecta adeziuni si apartenente. Ceea ce omul alege sa manance si ceea ce alege sa nu manance este un mod de a se identifica sau nu cu altii si de a transmite mesaje despre credintele sale. Mancam fast-food sau raw-vegan, alegem ceafa cu cartofi prajiti sau avocado?
29/09/2021
Puteți precomanda cartea Curatorul de zacuscă – texte gastronomice de Cosmin Dragomir
Unul din cele mai interesante conflicte generate de un aliment implica foie gras, ficat gras in franceza. Campania mai larga pentru tratamente umane acordate animalelor a dus la interzicerea comercializarii lui in unele zone. Dar productia de foie gras este o parte importanta a economiei rurale franceze plus ca este produs reprezentativ pentru Franta si gastronomia ei, prin urmare statul francez a ripostat.
14/09/2021 15″
Puteti crede ca linistitele si pacifistele cafenele de azi au candva locuri de pierzanie? Pentru ca aveau firma agatata la intrare ele au devenit repere in comunitate. Deoarece in ele se aflau cele mai noi vesti au fost numite penny universities si percepeau taxa de intrare. Fiind locuri unde se punea tara la cale au dus la arestari si executii publice ale unor din clientii lor.
13/10/2021
Tailanda are o poveste buna pentru conceptul de gastrodiplomatie, implicand identitate nationala, politica alimentare si mediul de afaceri privat, aratand ca o tara poate construi si folosi mancarea nationala ca instrument in strategia sa diplomatica culturala ca mod de transformare si rebranding al imaginii sale in exterior.
20/10/2021
William Sitwell (2020) The restaurant, Simon & Schuster
Peru, Tailanda, Indonezia – exemple de branduri de tara construite si cu ajutorul bucatarie locale.
M-as bucura sa aflu ce te intereseaza si ai vrea sa asculti in rubrica mea radio.
Atelier
Lector Adriana Sohodoleanu | Fundatia Calea Victoriei
Suntem ceea ce mâncăm, ne spune Brillat-Savarin, iar dieta noastră include atât istoria locului, cât şi geografia acestuia. În definitiv, bucătăria este un produs cultural legat inerent şi de un spaţiu geografic specific. Anumite mâncăruri au devenit intim legate de culturi specifice şi au început să funcţioneze aproape metonimic.
Ele capătă identitate şi ajung să semnifice cu mult mai mult decât hrana din farfurie. Italienii sunt macaronari, francezii broscari, românii mămăligari, grecii jură pe lămâie şi mărar. Mai mult, dacă sosul de soia te duce automat cu gândul la sushi şi bucătării asiatice îndepărtate, iar perechea tomate-busuioc îţi recheamă în minte vacanţele petrecute în Italia, ştii exact la ce mă refer.
Te invit să folosim lentila gastro-geografiei, adică a mâncării disponibile prin resursele locului controlate de teren & climă, pentru a povesti despre marile bucătării ale lumii prin prisma punctelor comune şi specifice. Vom introduce conceptul de principiu al aromei – acel gust care rezultă dintr-o combinare a mai multor ingrediente aromatice care sunt folosite frecvent şi consistent în cadrul unei bucătării, un gust specific, diferit de suma părţilor. Ce face un preparat să fie caracteritic, specific grecesc, indonezian sau japonez?
Pentru aceasta facem o incursiune scurtă în lumea greacă şi romană, trecem apoi prin opulenta bucătărie medievală creştină şi musulmană şi adresăm formarea naţiunilor şi diferenţierea bucătăriilor lor. Abandonăm criterii politice şi identificăm profile de gust; împărţim globul în zone ce au în comun ingrediente, condimente şi tehnici de preparare – creăm geografii culinare.
Precum nişte perechi moderne de Hansel şi Gretel, itinerariile noastre vor lua urma bulgurului şi a mugurilor de pin din Orientul Mijlociu, a fasolei adzuki, pastei miso şi a sosului de soia din cel Îndepartat. Ne vom delecta cu lime & chilli în Mexic şi vom vedea în ce măsură gustul clasifică şi identifică în plină globalizare culinară. Vom încheia călătoria acasă, încercând să creionăm un profil de gusturi şi arome ce caracterizează mâncarea românească.
În afara poveştilor savuroase, există o componentă practică la acest eveniment de cultură gastronomică. Scopul lui este şi să ofere acel set minim de informaţii ce ne pot ajuta să localizăm geografic şi cultural un preparat, să ştim de unde vine, ce profil de gust are şi astfel să luăm o decizie informată cu privire la achiziţia/ consumul lui. În acelaşi timp, stăpânirea principiilor de aromă poate evoca aroma unui loc la noi în bucătărie, când gătim în stil chinezesc, mexican, indian etc.
Data 20 mai ora 19:00
Prelegerea dureaza 2 ore, online pe platforma Zoom.
Detalii despre pret si inscriere gasiti la linkul de mai jos.
NOUA B.A.R este puiutul lui NOUA Bucatarie Romaneasca si, ca orice urmas, nu sare departe de trunchi, e la fel de creativ dar are si o abordare mai incluziva, lucru evident inca din denumire - B.A.R. inseamna Bucatarie Aproape Romaneasca. Este cel mai recent proiect...
The Fork e pe lista mea de ceva vreme si cand i-a venit randul s-a nimerit sa fie un business dinner important; acest lucru nu mi-a permis decat sa fac cateva fotografii, nu am putut lua notite. Pastrez insa amintirea unui gust bun, tehnica si prezentare impecabila...
Istorii pe paine
August Escoffier a simplificat stilul ornat, decorativ al bucatariei franceze. Printrre altel este si cel care a codificar cele cinci sosuri de baza cunoscute si ca mother sauces, caci pe baza lor se fac nenumarate variatiuni.
Sos beșamel: sos alb, pe bază de lapte îngroșat cu un roux alb.
Sos Espagnole: Sos maro bazat pe reducerea stocului maro și îngroșat cu roux maro. Ingredientele includ, de obicei, oase prăjite, slănină și roșii (în piure și / sau proaspete).
Sos de roșii (uneori „Tomate” sau „Tomat”): Pe lângă roșii, ingredientele includ de obicei morcovi, ceapă, usturoi, unt și făină, plus burta de porc și bulion de vițel.
Sos Velouté: Sos limpede, obținut prin reducerea stocului limpede (obținut din oase neprăjite) și îngroșat cu un roux alb. Velouté este franceză pentru „catifelat”.
Sos olandez: emulsie caldă de gălbenuș de ou, unt topit și suc de lămâie sau oțet.
Variatiuni pe baza acestor sosuri:
Surse foto & retete link pe fiecare fotografie.
Recent Comments