Degustare vin: Domeniul Bogdan

Degustare vin: Domeniul Bogdan

Strabatem sate mici, cu cateva case pitice adunate la strada. Sunt dispuse perpendicular pe sosea si intrarea se face pe centru, printr-o veranda cu arcade trilobate. Gardurile lasa sa se vada devalmasia sud-estului. Satele-s scurte, se termina cat ai clipi si incepe brusc campia plata cu linia orizontului aproape. Campia dobrogeana este aici inclinata, finita, segmentata de stalpi de electricitate. Pe ea grau scund si des ca o perie formeaza suprafete galbene tepoase, cu mustati. Ne indreptam spre Medgidia caci lasam Siminoc (Crama Vladoi) in dreapta si Cernavoda (Crama Rasova) in spate. Da, masor distantele in crame 🙂 Ajunsi in oras gradinile casutelor mici opun strazii o vegetatie aproape salbatica in abundenta ei umbroasa. Parasim orasul pe zidul caruia cineva lasase un I miss you si ajungem repejor la Domeniul Bogdan, in arealul Murfatlar. Sunt in primul meu infotrip si privesc curioasa in jur. 

wikpedia commons
wikpedia commons

Cei de la crama au de acum un loc de degustare a vinurilor pe care le produc nu departe, la Pestera. Suntem aici pentru a inaugura noul spatiu de degustare si asta facem, desi furam startul caci in turul zonei de vinificare primim vinuri work in progress, aflate inca in butoaie si tancuri. Testam o tamaioasa romaneasca 2021 nefiltrata (prilej cu care invat un cuvant nou – rebize, coacaze necoapte) si un Riesling de Rin 2021. Dintr-un baric hotoaica (eprubeta) scoate vin si-l toarna paharelor flamande; povestile curg si ele. 

Preferata mea este fara doar si poate o Feteasca Neagra 2021 – imi aduce in nari aroma de capsuna coapta spre caramelizata, ca bucatile de fruct ce depasesc marginea unei galette si se ard usor si bun. Gustul duce inspre cireasa, dar si rozmarin, imi spune Cezar Ioan. 

Aflam ca procesul de iscare a lui din struguri bob si coaja inseamna o macerare de trei zile fara interventie, urmata de o fermentare cu remontari deschise din doua in doua ore (ppmpa peristaltica actioneaza lent si mecanic ca sa nu streseze vinul cel putin doua saptamani), apoi din patru in patru ore si dupa la fiecare sase ore. Seamana cu hranitul unui pui de om. 

Fermentarea spontana se face fara capac si, daca are loc sau nu fermentarea malo-lactica, vinificatorul este multumit; vinul se va finisa in sticla, nu va avea depozit si nu se va schimba. Cum aerul este cel mai mare inamic al vinului, sa nu iti fie frica si sa lasi vinul descoperit, doar cu o plasa de protectie, e o masura a increderii in strugure si proces. In plus, fermentatia salbatica nu deranjeaza, nu e controlata, ajutata/ ajustata ceea ce, sopteste Dana Popa, specialist in chimie alimentara, il califica cu adevarat ca vin de terroir. 

Se face viticultura ecologica certificata aici, iar unele vinuri sunt si biodinamice. Candva, biodinamica era vazuta prin prisma cornului de vaca ingropat in vie; principiile antroposofice enuntate initial de Rudolf Steiner in anii ’20  se regasesc intr-un un calendar astrologic ce respinge pesticidele, urmareste miscarile naturii si imbratiseaza metode similare homeopatiei. Vinul biodinamic este astfel expresia terroir-ului, a combinatiei dintre microclimat, sol, practicile  si aptitudinile viticultorului. Conteaza faza lunii, umiditatea pamantului, zborul gazelor si directia vantului, cum spun cei de la Bogdan, ajutati de unul din ce mai reputati cercetatori in domeniu – doctor agronom Leonello Anello (astazi stiinta demonstreaza ceea ce inainte era vazut ca magie facutan functie de fazele lunii). 

In sala de degustare a carei inaltime permite luminii sa se reflecte in lemn si sticle, langa suberec si placinte turcesti cu carne si branza, ghiudem, branzeturi si mezeluri dobrogene trecem prin doua albe, un rose relaxat din gama Cuvee Experience (cupaj din pinot noir & shirax), un merlot biodinamic din tanc, o Feteasca Neagra bio si un Cabernet Sauvignon mindblowing. Pe ultimele doua le-am pus pe lista de comenzi pentru acasa; o revelatie acel Patrar 2019 (cab-sauv biodinamic) cu postgust lung de cirese si piper. 

De cativa ani bat cu prietenii cramele romanesti cu pofta de vin si povesti si respect pentru cei care il fac; am vazut parte din Dealu Mare, Dragasani si Iasi iar in Dobrogea am fost la Vladoi, Gabai, La Sapata, Macin, Rasova si Viisoara. Adaug acum pe lista Domeniul Bogdan, tinand minte ca, pentru perioada de vacanta  la mare, o vizita (anuntata) la crama este o optiune excelenta. 

 

 

Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum. 

Alte crame vizitate

Radio – locavorism

Radio – locavorism

Cultura la farfurie

Locavorism

Stiai ca ceea ce punem in farfurie se poate masura si in kilometri alimentari? Uite un exemplu de la chef Ioan Bebeselea asa cum l-a descris in Decat o revista:

“Cotletul de noatin (oaie sub doi ani) e de la maxim 20 km de restaurant, de la Adrian Mohanu, salata de la vreo 5 km de la Grădina Verde, morcovii din Piața Cibin, dovleacul de la tanti din Rășinari cu taraba faină de dovleci din Piața Cibin, cam 10 km, sosul e din oasele rămase de la noatin, farfurie de la POEMI, vreo 3 km. Cred că asta e totul. #slowfood #eatlocal”

Ioan Bebeselea

Chef

Conceptul de food miles/ kilometraj culinar este o unitate de masura care se foloseste inca limitat in evaluarea atributului “local” in Romania. Mancarea locala inseamna mancaruri care sunt produse, procesate si comercializate in cadrul unei zone definite, de obicei pe o raza de circa 50-80 km”.

 

Locavorismul (consumul alimentarelor produse local) este o ideologie a consumatorului avand credințe care traversează clasa, orientarea politică, vârsta și genul. Alimentele locale sunt considerate superioare alimentelor non-locale, sistemele alimentare nelocale sunt vazute ca distructive și de neîncredere iar consumul alimentar local eset considerat ca o contributie la comunitate.

Notiunea de “local” este una cheie in analiza noilor miscari in bucatarie care se axeaza pe sezon, local, etic, radacini, identitate.

Ce inseamna insa “local”, care sunt dimensiunile fizice si abstracte ale notiunii?

Cea mai des intalnita forma a localului este cea fizica si anume spatiu, ingredient, produs, mancare. Localul poate avea insa si reprezentari abstracte – retete, tehnici de preparare, naratiuni sau stiluri artistice – care se pot materializa in preparate, comunicari, muzica, obiecte de cultura materiala (vesela, mobilier, decoratiuni) sau credinte, obiceiuri, comportamente cu sau fara suport fizic (cum ar fi masca maramureseana investita cu puteri magice de la intrarea in restaurantul Kaiamo). 

 

Radio – locavorism

Radio: tehnologia in bucatarie

Cultura la farfurie

Tehnologie in bucatarie

Cand vorbim de tehnologie ne gandim la IT, electronice casnice sau militare, nicidecum in bucatarie (hai ca mai nou povestim de Thermomix).
Cum e, atunci, sa aflam ca unele inventii din bucatarie vin din zona dezvoltarii industriale si/sau militare?
Ex. cuptorul cu microunde aparut pentru ca un american, Percy Spencer, lucra la un sistem de radar naval.
Alt exemplu: otelul inoxidabil a aparut cand Harry Brearley cauta sa imbunatateasca armele de foc in 1913.
Si vin si va intreb – de ce nu il vedem si pe bucatar ca pe un chimist, fizician in laborator, experimentand? Un brutar de azi stie sa explice si sa controleze, manipuleze procesele prin care trece painea iscata din faina apa si maia. Si bucatarii de un anumit nivel cerceteaza la nivel chimic interactiunea ingredientelor sau asocierile lor. Madalina Santa does it si nu e singura la noi.

Urmareste emisiunea pe Spotify.