Trip: Sotrile, acasa la Ingeri si zmei

Trip: Sotrile, acasa la Ingeri si zmei

Ca sa ajungi la Sotrile treci codri de arama (paltini), urci munti pitici (coame de deal, mai degraba) si-ti scalzi privirea in barajul cu nume de copac. 

Am facut drumul acesta saptamana trecuta si ca orice poveste care se respecta la punctul culminant am avut Ingeri si zmei- basme din portelan. 

Aici povestea deviaza caci ingerii si zmeii au aceeasi mama si acelasi tata. In atelierul de ceramica domneste si isca magie Irina Maini de Aur, in Regatul de Afara e rege Ludovic (ministri plenipotentiari si ambasadori scumpi la fata ii sunt Vulpitoi, Norvi si Chocolate; pe primul il vedeti in fotografii dormind in scaun ca-n parlament). 

Am fost acolo pentru a vedea ce le inspira vasele, de unde ies formele delicate, suprapunerile cromatice in care tremura lumina, irezistibilul fragil al ceramicii de autor. 

Am gasit un atelier luminos, vag scandinav amintind poate de perioada in care Irina a fost parte din Ikea, o gradina ca o dumbrava minunata si doi oameni calzi ce mi-au pus compot de pere si sufletul pe masa. Sigur, pisicii au pus si eu umarul la cimentarea relatiei. 

Sotrile, ale carui ciuperci si fructe de padure sunt deja pe mesele restaurantelor neoromanesti via Leontin Alexe, este la 14 km de Campina, mai exact la poarta basmului. Veti mai auzi de el! Ciupercile mele salbatice vin toate de acolo. 

wikpedia commons

Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum. 

Ai bea un punch ca acum trei secole?

Mini-cronica: Pasticceria Flavian Dobre

Mini-cronica: Pasticceria Flavian Dobre

Mergand sa luam becuri cu led ca-s mai economice am trecut pe langa aceasta cofetarie pe care o aveam pe lista dar nu se nimerea in drum (este in mall Colloseum).

Un spatiu imens si foarte atent decorat cu o oferta variata – prajturi, macarons, torturi la felie, praline. Am luat patru prajturi si m-am bucurat sa descopar ca sunt facute cu grija desi mult prea dulci pentru mine (Rocher mai ales).

Amandina a fost cea mai gustoasa dintre toate desi, avand ganache in loc de crema cacao & fondant, nu respecta reteta originala.

Stone, impecabil realizata, ar mai merita investigata putin (raportul caisa-fructul pasiunii in special).

M-a distrat Religioasa – un choux bland si timid in realitate, dar cu nume aspirational romanizat (desertul Religiuese este practic un choux cu mot, avand o gogosica alipita artistic peste cea grasuta de la baza; vezi foto din arhiva Laduree, Christophe Michalak si Funcooking.co.uk). La religieuse a fost inventata in Franta in secolul XIX si botezata asa deoarece seamana cu portul unei calugarite. 

wikpedia commons

Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum. 

Un meniu intreg bazat pe oua?

Mini-cronica: Maimuca

Mini-cronica: Maimuca

Masa ritualica luata cu Cosmin Dragomir si Ioana. S-a intamplat in ziua care si eu si el apaream in Adevarul luati la intrebari despre muraturi, zacuste.

Mancarea buna si pe alocuri foarte buna; o exceptie din punct de vedere gust a fost sosul meu de la creveti – ei dulci, el dulce,  ei bun si crocanti, el fin si nesarat, no go. Mielul a fost bun, asemenea zbarciogii cu sofran; toate sosurile erau dintre cele lucrate, fine si dau clasa multora in oras; sarmalele au fost bune insa au iesit in evidenta mai degraba prin insolitul prezentei lor in meniu si plating-ul clasic pe strachina de lut.

Desertul dezamagitor – foaie stransa artistic la gura, dar inauntru ceva mult prea dulce si lipsit de gust/ aroma; cele patru cirese confiate si prune uscate nu au contribuit pozitiv. Un primitivo bun a insotit masa si a contribuit modest la cei 800+ lei decartati. Scump, dom’le, scump, mai ales ca iti iei singur tacamurile; dar stiam caci si la o vizita anterioara lucrurile si totusi m-am intors. Cum se chema sindromul acela?

Maimuca e pe str Edgar Quinet intre Capsa si Carturesti.

wikpedia commons

Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum. 

Ai bea un punch ca acum trei secole?