Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum.
Dacă despre bucătari, restaurante și farfurii se discută în spațiul public, cu vehemență, dragoste sau ura, despre consumator se vorbește infinit mai puțin și adesea cu jenă sau cu frică, cu sufletul greu că poate ofensăm, că suntem prea direcți, prea idealiști sau elitisti, fără empatie și înțelegere a contextului general și individual, sau, mai grav, că poate fi interpretat ca shaming.
Impreuna cu Diana Popescu, jurnalist cultural, și Sergiu Vasile, creator Utopia Balcanica, am vrut sa arat cum suntem noi, clienții restaurantelor, cu bune și cu perfectibile.
Exercițiul pe care l-am propus echipei pornește de la ideea că ne trebuie echilibru și egalitate de șanse. Nu strică să ne uităm cu toții în oglindă pentru că it takes two to tango & we’re in this together; e constructiv să știm ce așteptăm de la celălalt dar și ce așteaptă și el de la noi.
De pe poziția neutra a cercetătorului am propus un chestionar cu opt întrebări adresate bucătarilor și proprietarilor de restaurante. Răspunsurile au fost anonime pentru a încuraja răspunsurile deschise, sincere. Am primit informatii foarte utile si m-a bucurat atitudinea pozitiva, constructiva, dorinta de parteneriat. Datele colectate au fost transmise Dianei pentru realizarea profilelor de consumator, iar acestea mai apoi au ajuns la Sergiu pentru a fi însoțite de un vizual percutant (castigat ridendo mori e o strategie mai catchy decat o statistica fada) – le multumesc pentru implicare, inspiratie si rabdare!
Ceea ce a rezultat este această galerie de zece profile de consumator de restaurant, mică contribuție la un proiect de educație gastronomică susținut și de Asociația Scriitorilor de Gastronomie din România.
Castigat ridendo mores.
Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum.
La finalul acestui exercitiu bivalent, de gatire dupa caiete de retete si gustare a trecutului culinar angqjat politic, am simtit nevoia unei pauze de la dulce. In unele cazuri aceste prajituri prexistau; in altele au fost create din elemente simple, de baza in cofetaria romaneasca de casa – blat tip pandispan simplu sau cu nuca, blat de bezea cu nuca. Cremele sunt de vanilie sau cacao, fierte sau pe Bain Marie, imbogatite cu unt sau margarina. Siropul e de zahar sau cafea. Nimic inovativ ca fond, cu o exceptie sau doua deja mentionate. Lupul nu isi schimba prea mult nici naravul dar nici parul. Prajiturile se asambleaza in tava dreptunghiulara si se presara cu cacao sau ciocolata rasa. Doar Stolojan incearca o reforma si merge pe rulade cu mot de frisca (avand in vedere putinele rulade intalnite-n farfuria romaneasca ma hazardez sa spun ca reforma a esuat din fasa). Mai putin ca politicenii in a caror onoare au fost botezate cele cinci deserturi nu au dominate epoci si nu au schimbat fata dulcelui de casa; nu au avut un impact considerabil si nici macar o notorietate de amploare (cel mai probabil prajitura Petre Roman ia premiul de popularitate). Poate si pentru ca ele surprind prin nume dar nu si in farfurie unde isi dau arama pe fata. Iei ceva cunoscut, ii pui mot de frisca si te pacalesti ca singur ca e altceva – in definitiv cam la asta se rezuma si politica romaneasca, nu?
Acest desert este de fapt un tort Dobos deghizat sub o plapumioara de frisca; noutatea vine din forma, nu fond. Compozitia de Dobos este aranjata sub forma de patru rulade puse intre doua blaturi si acoperit cu frisca.
Reteta este construita pe o varianta simpla si mai ieftina de crema – un apparel cu cacao, nu ciocolata; este fina dar nu prea bogata ca gust. Cine a notat reteta a uitat untul, omisiune explicabila si lipsita de importanta in economa retetei caci gospodina stie in general ce lipseste (uitase sa scrie crema cu totul, e inghesuita jos).
Cu foile turnate in numarul mentionat in reteta prajitura are sanse sa iasa destul de zdravana, solida, usor banala, fara zvac si stralucire, oarecum in armonie cu prestatia publica a personajului caruia i-a fost dedicata.
Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum.
Recent Comments