Recenzie: Ciao Nikki, italian
O cladire cu un interior superb ale carui panouri de lemn de la interior sunt bine intretinute, plus o miscare indrazneata si binevenita – scaune galbene ce reusesc sa lumineze si sa tina in contemporan ceea ce altfel ar fi greoi si impovarator.
Un meniu murdar, ferfenitit si cu cateva greseli de ortografie si magia tremura. O vizta la baie si intrarea intr-un spatiu eclectic/ ciclam psihedelic/ bric a brac/aristocrat decazut si a sunat de miezul noptii. Caleasca e totusi dovleac.
Mancarea a fost buna dar nimic memorabil. Paste gustoase, ravioli cu trufe aromate, supa de fructe de mare stilul leguminos (prefer pe cea construita pe sos de tomate). O burrata foarte buna s un tiramisu banal (cum e (pe hartie) si intreg meniul de dulciuri). Cumva mi-a dat impresia de trattoria mutata volens nolens in hainele surorii mai mari fugita in lume cu un itaian focos.
In aparare trebuie spus ca asa a fost cand am ajuns eu acolo, poate in alte zile e altfel; cum terasa imensa promite inseamna ca ne vedem din nou la vara.
Site-ul restaurantului aici.
Un restaurant italian bun in Brasov aici.
Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum.
Recent Comments