Recenzie: Lovin wine bar
Chiar asa!
Atatia ani de existenta si degeaba! cum sa eu nu stiu ca am nevoie de un wine bar in viata mea?!?
Cum nu le am cu bautul ci doar cu gustatul, ideea de a merge intr-un loc cu sticle multe are umpic alta rezonanta la mine. Adica da, e fain sa-ti anini privirea-n raft si sa citeste etichete pe pantece de sticla ca pe carti in biblioteca unei stra-matusi strangatoare. Sticle stanga, sticle dreapta, clasici, moderni, mai romantiosi sau mai seci, de autor sau de masa, e o intreaga literatura acolo ca mii de ani i-ar trebui luminii sa ajunga. La noi la masa au ajuns 7 surate atent alese, nu ca as sti criteriul. Una a venit cu mine acasa ca era dulce, bleah, oamenii seriosi nu se incurca cu de-alde de astea usurele, frumusele, dulcinele. La cratita cu ele!
Eu eram chitita pe mancare, desigur. Aveti vreo idee cum sunt vinetele acelea albe-albe cu ardei copt lasat de capul lui fara otet?! Sau un foie gras cu mustarul sarit in farfurie, s-o crema de pastrav s-un camembert topit?
De ce n-ati zis, fratilor, ca daca iesi la un vin mananci asa bine?! Intrebare retorica daca stii ca meniul e semnat de proprietar, Radu Dumitrescu cel de al Voila, Master chef, Culoare in farfurie.
Nu mai zic de dubioasa idee de a pune sare si trufe pana si-n ciocolata de casa de a-nnebunit papila de atata opulenta.
Lovin Wine Bar we shall meet again. To the last drop.
Str Tudor Stefan nr 26, website aici
Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum.
Recent Comments