“Ce-ai, fa?” m-a intrebat vocea guturala alarmata probabil de camera telefonului indreptata spre acea cladire ramasa stinghera pe Craciun, straduta ce da in Calea Dorobanti. Am bagat telefonul in buzunar si am tacut mai departe, cu ochii la case. Vocea iesise din anexa pitica cu gard modest pe a carui gard circula tematoare o pisica maro. Cautam Bucataria Local Food si ma incurcasem putin pe strazi asistata de harta IoS a telefonului. Am mai mers putin inapoi spre Slatineanu, am trecut pe langa un graffiti urias in care cei sapte pitici pareau sa o ingroape pe Madame Pogany/ Fecioara Maria si m-am dumirit repede ca am ajuns la destinatie. 

Trebuia sa ma vad acolo cu o amica insa copiii i-au ramas acasa in online si ea o data cu ei. Eu am decis sa merg totusi, daca tot imi eliberasem acel interval de pranz tarziu.  

Deschiderea la strada este atat de mica incat poti trece pe langa local fara sa il vezi, de aceea au pus un pnaou cu meniul pe trotuar. Terasa simpatic decorata se intinde pe laterala casei.  

Inauntru o atmosfera placuta de mic bistro smart, tapetat cu imaginle unor placi de beton stripped bare. Accente indraznete de roz si fuchsia ici si colo dau viata – o bougainvilea zvelta, niste trestie ce umbla cu cioara vopsita, o clepsidra ce-mi masoare cele sapte minute de infuzare a ceiului.  nostalgic ales dupa nume – Turkish Apple.

Inante de a primi meniul stii ca se vorbeste gastronomeza cand vezi pe mese Curatorul lui Cosmin. si Ierburile Monei. Lista saptamanii contine A la pariz (parizer de manzat in chifla japoneza), Hot Plescoi cu carnati de la Nea Popa si mustar de la Pickles, carne la garnita, pate de casa si salata de bureti negri murati culesi de Leontin si pusi la borcan dupa reteta lui. Mai sunt cateva preparate dar, cinstit vorbind, daca pui cartofi prajiti si plusezi cu toppings lupta e pierduta; adultul din mine (si hai, recunoaste ca si din tine), e hooked. Trei variante de cartofi prajiti in meniu la Bucataria. Orice altceva va fi pus un balanta cu cartofii cu branza si apoi totul va fi masurat prin prisma nivelului de foame si extensie a stomacului. Pantalonii mei de piele au elastic caci imi place sa im planific totul cu grija. 

Prin urmare, cum faci sa mananci cartofi prajiti dar si altceva? Aceasta este intrebarea. Fear not, my foodie friends ca am gasit solutia  – mananci cat poti la fata locului si restul iei acasa. Promisiunile ca iti vei comanda cu Buber, Blovo sau Bazz sunt pur bla-bla. Tineti mine, vajnicii mei ingurgitatori, ce e in mana nu-i minciuna si ce e in punga tare bun va fi peste cateva ore!

Am luat asadar “cartofi adevarati cu ou” pentru acasa si acolo am comandat un Altfel de oatropel . A doua oara cand bag pui anul acesta (bad girl) dar cam a patra intr-un an (good girl). Uite ce face din mine bucataria romaneasca din noul val de restaurante, bistro-uri si alte mancatorii!

Am gustat din salata de bureti negri reteta lui Leontin – buretii sunt grasuni, echilibrat otetiti, alunecosi si placuti dar portia este mare rau. Imediat dupa ei am gustat din piure – bun bun sub un strat de sos ostropel pe care sucul de rosii il face diferit de al mamei. Copanelul cu care eram obsinuita in farfuria de acasa a devenit aici un snitel crocant si bun in panko, ascuns sub o felie de cascaval de Ibanesti. Un pesto de patrunjel a echilibrat totul. Si cum dorul de Stambul e mare, am luat ceai de mere si nu m-am abtinut sa nu desfac saculetul ca sa mananc bucatelele de mar copt din el. Not very lady like, I know but shhh, sa nu spuneti, ramane intre noi. Desi ora pranzului si desi mic locul, in acea zi de joi avea doar o masa ocupata; stiu insa ca in weekend e dificil de gasit masa, am incercat o data.

Mi-a placut la Bucataria. Cand am fost eu nu am gasit acolo doar branzeturi, carnati si pastrama de la producatori locali, midii de Marea Neagra si retete familare puse in farfurie cu un twist ci si o modestie care lasa farfuriile sa vorbeasca, asa cum ii sta bine unui loc ce promoveaza comfort food. A fost ca duminica la mama la masa doar ca am scapat neintrebata daca mai vreau si a treia portie si cand aduc inapoi caserolele, asa ca sar’na pentru masa, Gabriel din Plescoi! Mai vin! 

P.S. cartofii din punga au innoptat in frigider si au ajuns sa fie mancati a doua zi dimineata, dupa o baie de cuptor. Colegii de pachet Hot Plescoi au fost apreciati pe loc de jumatatea mai buna. Mormaielile lui au fost pozitive. Faptul ca ne-am infruntat furculitele pentru o placinta de mere speaks volumes. 

Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum.