Coasta Amalfitana. 2017

Napoli

Imi scutura de praf lecturi vechi si vocabulare pe care nu credeam ca le voi accesa vreodata – are un farmec vetust si o saracie romantica. Oricat de reale, palpabile sunt problemele sociale ale zonei, frumusetea locurilor le trece in plan secund si tot ce poti gandi este ca nu exista tara mai binecuvantata ca Italia. Strazile rasuna de canzone napoletana si in centru exista o strada intreaga care vinde presepi – scene ale nativitatii sau din activtatea cotidiana.

A se observa nasul lucios de la atingerile turistilor 🙂

Pizza faina la Antica Pizzeria e friggitoria dal presidente, denumita asa deoarece Clinton a trecut pe acolo (de incercat  o’sciurill – provola de bufala, fior di zucca, ricotta si busuioc dar si prajelile ce dau numele multor localuri). Nu este cea mai veche pizzerie din oras, dar localnicii o recomanda pe aceasta. Baba la tot pasul, inmuiate in rom si cu mot de frisca. Si tarte cu fragute. Nebunie in farfurie, curcubeu pe cerul gurii.

Capri

De ratacit prin Villa San Michele a suedezului Axel Munthe, sedus si el de insula si mirosul de portocal in floare. Strazi mici cu ziduri slbe si usi albastre, flori enorm de multe pe garduri si straturi de legume in spatele lor. Oameni gospodari, desi in societate se prezinta ca domni grizonati cu fulare de in si doamne interesante cu palarii de pai. Sandale de piele manufacturate in vitrina si ceramica superba.

Vedere de la vila Munthe.
Melci pentru decoratiuni interioare.

Sorrento


Gradini de lamai si portocal protejate cu plasa si barne de lemn negru batute de vant si soare si ploi. Mare cu apa verde. Cladiri colorate, piazzete cochete. Gelato. Limoncello.

Vesuvius & Pompei

O gaura mare si neagra si un oras scufundat in cenusa ce a iesit din ea. Oameni imbratisati in moarte (barbati conform ultimelor teorii), case care par sa-si astepte locuitorii, ‘fast-food-uri’ antice in care supa era pastrata calda in vase ingropate in tejghea. Piete publice si bordeluri private. De toate pentru toti, cu mozaicuri spectaculoase si azi.

Sfasietoare exponatele de la intrare, ce prezinta siluete umane asa cum au fost surprinse in acea ultima noapte. Sunt obtinute prin umplerea golurilor observate in cenusa vulcanica  cu o spuma care a luat forma spatiului ocupat initial de materia biologica, umana. Unele au inca fragmente de os.

Positano


Fara fotografii din pacate insa cu cateva notite demne de dat mai departe. Prima scoala de navigatie din lume, primele reguli in materie.
Prima purtatoare de bikini pe o plaja care a fost excomunicata.
Din anii ’70 nu e voie sa construiesti cladiri sau anexe noi si nici sa schimbi culoarea originala, la fel ca in Capri.

Atrani

O clopotnita pe un bloc de locuinte, cu rufe puse la uscat la parter.

Amalfi

Speechless. Plus o catedrala frumoasa si un cloister cu o atmosfera serena.

Un singur supermarket pe toata coasta amalfitana – Spar, restul doar mici artizani vanzand salumi, formaggio, pane, pesto i sughi. Prajituri minunate cu ricotta si lamaie.

Caserta

Un palat mare cu un tron mic pentru a nu-l eclipsa pe omul-rege.

Ravello

Orasul muzicii cocotat pe dealuri verzi presarate cu case colorate.