Despre Biscuit
Adica despre mine
Sunt Adriana Sohodoleanu si Biscuitul meu s-a nascut in 2009, pe atunci ca un concept store gourmet pentru care importam ciocolata artizanala, ceaiuri oolong si dulceata de mimoze. Stabileam lista de aprovizionare deschizandu-mi dulapul de acasa la propriu, caci de cand am inceput sa calatoresc valizele imi sunt pline cu specialitati locale. Povestea inceputa demult, in copilarie continua aici.
Din 2014 Biscuitul a fost pentru sase ani cofetarie artizanala – mi-am zis sa nu fac lucrurile pe jumatate; talk the talk, walk the walk, as they say.
Insa, undeva pe drum modul in care ma vedeam pe mine in relatie cu cofetaria s-a schimbat si am decis sa fac si altceva in afara productiei alimentare. Primul pas este finalizarea cursurilor doctorale; intrebarea de cercetare are legatura cu Noua Bucatarie Romaneasca din perspectiva sociologica.
Sunt intr-un an sabatic in care lucrez disciplinat sa imi finalizez teza de doctorat si in care sa identific moduri in care pot da inapoi comunitatii foodie ce stiu in domeniu. Investighez proiecte axate pe educatie caci viata cotidiana imi arata ca e inca multe nevoie, nu doar in domeniul gastronomic.
Ce este deci Biscuitul?
… acest blog nu este unul culinar in sensul in care ofera predominant retete. Desi am avut o cofetarie artizanala timp de sase ani nu cred ca de retete ducem lipsa. As prezenta tehnici daca m-as considera vrednica de asumarea acestui rol, dar imi lipseste manualitatea data de cele 10000 de ore de practica de care vorbeste Gladwell.
As indrazni totusi sa spun ca ne lipsesc tehnici – avem nevoie de un aparat mental capabil sa inteleaga o reteta, un meniu sau un restaurant drept ceea ce sunt – semne ale timpului, indicatori de evolutie a societatii, lectii de schimbare sociala (Inness, 2006). Ken Albala, pe care am avut privilegiul sa il cunosc la un simposion gastronomic, scrie in The Oxford Handbook, 2012:
“Even topics such as politics, religion and world view are revealed in the commentary found in cookbooks and sometimes embedded in what appears to be a simple recipe. The most valuable of cookbooks and related culinary texts also reveal what we might call complete food ideologies.”
Dar cred ca Jennifer Cognard-Black si Melissa Goldthwaite o spun mai frumos in “Books That Cook. The Making of a Literary Meal” (2014):
Recipes are far more than a set of instructions on how to make a dish. They are culture-keepers as well as culture-makers, both recording memories and fostering new ones.”
Theopane considera retetele drept harti culturale si sociale ale lumilor in care traim. Si nu e asa oare?
De mica am citit cartile de bucate precum volume de beletristica; si atunci si acum le parcurg integral si cursiv, blocand orice gand critic relativ la o reteta sau alta, alegand sa simt atmosfera, detalii despre o epoca sau o regiune noua mie. Nu stiam atunci, dar se pare ca le priveam ca pe lucrari de istorie sociala, dupa cum scrie Storace. De aceea, acest blog va fi mai putin despre retete si mai mult despre mancare si contextul in care am gasit-o, umbland mancand prin lume.
Asadar…
Vrei sa fii la curent cu proiectele mele?
Adresa
Bucuresti, Romania