Recenzie: Maimuka

Recenzie: Maimuka

musama si plastic, Tokyo meets Istanbul, o maimuta astronaut si litere luminoase ce transcriu fonetic destinatia spatiului din spatele lor.

masa din spate transformata in separeu pentru noi ca eram 5; in spatele cortinei, a bucatariei si a lumii.

musamaua o fi cool dar sta umflata pe alocuri si ma transporta intr-un trecut cu ciobanasi de ceramica lucioasa si macrameuri imbacsite.

preturi mari dar meniu interesant. sau meniu interesant dar preturi mari.

vinuri din Georgia, fain.

copiii primesc paste cu sos rosu care arata super bine.

cusca DJ-ului ne tine acum hainele, e sambata dimineata si inca nu e cald afara.

tacamuri de metal negre cu cap de unealta.

am luat anchovies – onion jam – brie cheese pizza care-mi parea construit pe o pissaladiere provensala; din pacatea lipia facuta in casa era atat de tare/ veche ca experienta a devenit dureroasa pentru gingii. 

un tom yum cu raci cu creveti foarte bun dar cu crevetia extra fierti si o farfurie super amuzanta cu ciorba care dispare inversand procesul scufundarii unei case.

burned tuna, wasabi, dry egg, ginger bun

matcha choux, kataifi, sour cream la altcineva in farfurie 🙁

 

Gradina cu legume

Recenziile sunt pareri personale, au un inerent grad de subiectivism si reflecta strict ceea ce am experimentat intr-un anume moment intr-un anume loc. Alte persoane pot avea experiente diferite si e ok, de gustibus non disputandum. 

A idee cat de bun este napul ca desert ?